Se caută boii

Din titlu ai putea crede că cineva şi-a pierdut boii şi că îi caută. Sau că boii sunt căutaţi mai mult acum decât altădată, pentru te miri ce însuşiri ale lor de care brusc ne-am dat seama că avem nevoie iar. Nimic dintoate astea. Hai că vă explic: am citit în revista Story (nu mă întrebaţi de ce dracu’ am citit revista asta că nu mărturisesc nici sub tortură) că epoca metrosexualilor a apus. La modă sunt acum boii. Şi pomosexualii. Şi homoflexibilii. Dacă nu v-aţi pus la curent cu noutăţile, vă fac eu informarea pe scurt, briefing-ul adică. Sau aţi putea considera că vă fac update. Iată: un boi e un bărbat homosexual cu un aspect pronunţat masculin. Adică na, dacă femeile au sutienul push-up care ne păcăleşte ochiul şi ne face să visăm aiurea-n tramvai, de ce nu am avea şi noi boii noştri care să le ameţească pe ele la fel de aiurea? Oricum nu am fi chit pentru că femeile nu recunosc niciodată că întorc capul după bărbaţi. Şi ele ne privesc în ochi mereu. Până ne întoarcem cu spatele, fireşte. Ei, dar sa nu deviez. Revin la arătările lumii moderne. Homoflexibilii sunt bărbaţii heterosexuali care au aspect şi stil de viaţă gay. Aşa zice definiţia din Story. Bănuiesc că e scrisă (mă rog, inventată) de un imbecil. Pentru că după logica mea, dacă arăţi gay şi ai un stil de viaţă gay, de bună seama EŞTI gay. Cât despre pomosexuali, ei nu sunt o specie care iubeşte pomii (la modul fizic) ci numele lor vine de la post modernism şi are legătură cu sexualitatea, evident. Un pomosexual e un bărbat heterosexual care trăieşte după modelul „totul e permis” adică poate să facă sex şi cu bărbaţii dacă vrea, poate să poarte rochie la petrecerile grupului din care face parte, poate să fie Cătălin Botezatu, nu-l opreşte nimeni de la nimic. Asta-i altă definiţie imbecilă. Pentru că tot logica îmi spune că un heterosexual care face sex cu bărbaţii e un homosexual care disimulează făcând sex ocazional cu femei. În fine, dacă trec peste faptul că zilele Sodomei bat la uşă şi Lumea deschide uşa zâmbind şi cu un penis înfipt în cur, cred că toate curentele şi teoriile astea sunt inventate de nişte homosexuali frustraţi care fac politica editorială la marile reviste pentru bărbaţi/pentru femei, reviste care sunt citite de oameni educaţi, fără viaţă personală şi destul de plictisiţi încât să vrea să devină orice li se spune prin articolele pseudo ştiinţifice că ar trebui să devenă pentru a se simţi mai bine. Ok. Şi acum, lucrurile care chiar contează:

Un bloc de gheaţă cât Malta se desprinde din Antarctica şi o să o ia uşurel la plimbare pe ocean. Nu cred că trebuie să ne aşteptăm la un nou Titanic însă cred că ar fi bine să începem să străngem haine mai grosuţe în garderobă şi vreascuri din pădurile care mai sunt încă în picioare. Încălzirea globală stă cu ciomagul deasupra capetelor noastre şi imediat în spatele ei, noua eră glaciară îşi pregăteşte frigiderul pentru Terra. Evident, americanii încă nu recunosc nici morţi că omul participă la creşterea temperaturii pe glob.

Stamen Stancev, bulgarul acuzat şi judecat pentru spionaj economic în România s-a gândit un pic şi a acţionat. Dacă tot nu-l lasă autorităţile române să plece acasă la el, dacă tot e fără serviciu din cauza problemelor legale, omul bulgar s-a hotărât să-şi deschidă un bar cu muzică veche şi jazz în Bucureşti. Dacă nu s-a gândit încă la un nume îi recomand eu unul, care dacă nu-i va aduce clienţi îi va aduce măcar o piatră în vitrină : „ Mămăliciki”.

Adriean Videanu a spus că Teatrul Naţional Bucureşti va arăta în curând ca Barbican Hall din Londra. Opt săli de spectacole, cinci săli de repetiţii, cafenele, amfiteatru în aer liber deasupra teatrului, săli pentru expoziţii, o frumuseţe. După care Adriean Videanu a dat cu mâna în tăblia patului, viorile s-au oprit din cântat şi edilul şef al Capitalei s-a trezit. La timp pentru a-şi rezerva două bilete pentru o altă destinaţie turistică de neuitat din care să se inspire pentru visele astea frumoase cu capitala României. Întrebarea e „când?”. Când se vor împlini fanteziile urbanistice ale lui Videanu? Probabil mult mai târziu decât fanteziile sexuale ale lui Ţânţăreanu. Adică imediat ce Bucureştiul iese din zona de război. Cum, nu-i într-o zonă de război? Pe mine m-a păcălit.

S-a schimbat culoarea la semaforul de alertă teroristă al CSAT. De la albastru precaut (adică ne uităm în jur ca marmota, dacă e ceva ne agităm) la galben (adică ne uităm în jur ca mangusta, cu pupila dilatată şi mustăţile în vânt).
La gazetă zice că galben înseamnă că „ SRI detine informatii care evidenţiază că există risc general de producere a unor atentate teroriste si se estimează că un atentat este posibil”. Cam ce informaţii? Aia care zice că în perioada 2-4 Aprilie va avea loc summitul NATO la Bucureşti şi că liderii duşmanilor de moarte ai fundamentaliştilor din lumea întreagă se adună toţi în acelaşi loc? Hmm, asta puteam să le-o dau eu şi nici nu trebuia să se adune toţi nenea ăia din CSAT pentru a schimba culoarea. Interesant e ce măsuri se iau cu ocazia codului galben, ce drepturi capătă băieţii cu ochi albaştri, cu sau fără uniformă. Nu mă puneţi să vi le dau mură în gură, gugăliţi puţin şi voi.

Închei cu o veste tristă pentru amatorii de plăceri orale (nu mă refer aici la mâncat, oratorie, spălat pe dinţi sau mestecat orbit fără zahăr): nişte doctoriţe (frustrate şi urâte de bună seamă) au ajuns la concluzia că sexul oral poate fi responsabil pentru anumite tipuri de cancer. Mai ales pentru cel de col ut
erin. Cică numărul 69 e cel mai periculos număr din şirul numerelor naturale de când cu descoperirea asta. Din fericire eu am eliminat acest risc de multa vreme. Oricum, cred că studiul acesta e la fel de stiinţific ca şi cel care s-a sfârşit cu concluzia că dacă te masturbezi îţi creşte păr în palmă. Şi mai cred că oamenii sunt de două feluri: cei care practică şi cei care nu recunoscJ. O zi bună!

Tweet